La ora de română anilizam cu mare emfază intențiile autorului, stilul, limbajul. Însă niciodată nu a întrebat „Ce trezește în voi acest text?”.
Astăzi de citesc o carte, văd un film sau ascult un podcast savurez modul în care autorul a pus totul la o laltă dar sunt preocupat de efectul pe care lucrarea îl are asupra mea, ce înțeleg și ce am de învățat din asta.
Pentru multă vreme am crezut că această melodie este sexistă căci îmi părea să promoveze valorile „tradiționale”. Acum însă cred că este mai degrabă un strigăt de ajutor pentru o specie pe cale de disparițue, bărbatul.
Dar bărbatul nu dispare datorită geneticii sau alegerii părinților de a crește fete ci pentru că bărbatul de azi nu mai este dornic sau capabil să își asume nimic. Vor să fie cocoșii dar lasă povara în spatele femeii. Nu mai există curtoazie, nu își pot asuma munci fizice că au tot felul de „bube”, restul de muncă nu îl fac căci sunt „treburi femeuești, nu poți să îți mai pui nădejdea în ei căci sunt iresponsabili și aerini, egocentruști, preocupați hedonistic de propria plăcere. Și când femeia le face pe toate dar este privită cu condescență evident că dau cu pumnul în masă, evident că vor ele titlul de bărbat căci rolul îl au de mult.
Nu îi de mirare că bărbatul ” a devenit chiuvetă”.
Suie Paprude – A fost odată
Fotografia de copertă de pe Pexel de la Karolina Grabowska.
