Categorie: linkuri Page 2 of 4

La ora de română anilizam cu mare emfază intențiile autorului, stilul, limbajul. Însă niciodată nu a întrebat „Ce trezește în voi acest text?”.

Astăzi de citesc o carte, văd un film sau ascult un podcast savurez modul în care autorul a pus totul la o laltă dar sunt preocupat de efectul pe care lucrarea îl are asupra mea, ce înțeleg și ce am de învățat din asta.

Pentru multă vreme am crezut că această melodie este sexistă căci îmi părea să promoveze valorile „tradiționale”. Acum însă cred că este mai degrabă un strigăt de ajutor pentru o specie pe cale de disparițue, bărbatul.

Dar bărbatul nu dispare datorită geneticii sau alegerii părinților de a crește fete ci pentru că bărbatul de azi nu mai este dornic sau capabil să își asume nimic. Vor să fie cocoșii dar lasă povara în spatele femeii. Nu mai există curtoazie, nu își pot asuma munci fizice că au tot felul de „bube”, restul de muncă nu îl fac căci sunt „treburi femeuești, nu poți să îți mai pui nădejdea în ei căci sunt iresponsabili și aerini, egocentruști, preocupați hedonistic de propria plăcere. Și când femeia le face pe toate dar este privită cu condescență evident că dau cu pumnul în masă, evident că vor ele titlul de bărbat căci rolul îl au de mult.

Nu îi de mirare că bărbatul ” a devenit chiuvetă”.

Suie Paprude – A fost odată

Fotografia de copertă de pe Pexel de la Karolina Grabowska.

Parte a existenței este în alb și negru: fie ai bani în cont fie nu, fie bei apă fie nu, fie răsare soarele fie apune. Restul lucrurilor, trairilor, filosofiei, vine în infinite nuanțe, și deși putem „pretinde” că suntem mai aproape de adevăr decât alții, nu putem pretinde că am atins/știm adevărul.

Căci ce este adevărul? Un ideal, o țintă, un straniu sentiment că ai ajuns la capătul drumului. Adevărul este atributul unui dumnezeu omnipotent și omniprezent dar inexistent și imposibil. De oriunde ai privi, oricât de obiectiv și riguros ai fi nu vei putea cuprinde toate informațiile și deci va trebui să tragi o concluzie parțială, adevărată dar nunadevărul.

Așa cum nu existătesseract în lumea noastră tridimensională, tot așa nu există un singur adevăr în lumea nostră umană. Care dintre cele patru interpretări ale poveștii este puțin important căci toate sau nici una pot să fi fost în mintea autorului, ce însă este important este cu care rațional rezonăm.

Când locuiești în mijlocul pădurii ai timp, timp să studiezi, să gândești, să visezi, să te bucuri de lucruri mărunte. După zile de ploaie azi a ieșit soarele și am plecat în pădure cu ai mei câini. Pământul era rece și umed așa că nu m-am întins decât pentru o clipă pe un pat de mușchi. Câini au venit peste mine și printre boturile lor curioase se vedea un petec de cer și coroanele brazilor. Este bucățica mea de rai de care uneori mă bucur, însă este doar un vis, visul meu.

în restul lumii există exploatare, discriminare, sărăcie, ipocrizie, așa că mai des cad în depresie știind că eu am totul și prea mulți au nimic. Cu ce am „greșit” eu pentru a avea această viață tihnită și nu altul, alții? Cum și cui aș putea să dăruiesc din ce am? Vei spune că nu sunt Atlas și lumea nu este pe umerii mei însă nu pot ignora atâta suferință. Nu pot da din umeri.

Dar dacă nu pot schimba lumea cu vârful unei baghete atunci poate aș putea planta semințe care cu putin noroc să aducă fericire. Poate scriind pot oferi speranță, poate optimismul vieții mele este molipsitor, poate drumul pe care am pornit va inspira și pe alții. Nu pot renunța să știu despre nedreptatra acestui sistem dar pot alege să nunîi fiu și eu victimă.

Fotografia de copertă de John Diez