Curios cum tratăm diferit omul și animalul.
Te vei trezi în fie ce dimineața și Azorel dând din coadă se va apropia de tine. Îl vei mângâia pe cap și poate îl vei lăsa să te lingă dar îi vei pregăti de mâncare. Dacă a fost leneș îi vei da de mâncare. Dacă te-a apărat de un animal sălbatic îi vei da de mâncare. De e tânăr și v-ați jucat ore cu mingea îi vei da de mâncare. De îi bătrân și cu greu își trage oasele ponosite îi vei da de mâncare. Grija ce i-o porți nu depinde de nici o acțiune, sau inacțiune, ci doar de faptul că există. Faptul că este câine, e de ajuns.
Era de-o șchioapa când a venit pe lume și deși erai dărâmat de nesomn ai avut grijă de el. I-ai schimbat scutecul, i-ai dat lapte, l-ai legănat și mângâiat. I-ai dat tot ce ai avut și încă puțin peste indiferent de erai odihnit sau obosit, cu buzunare doldora sau cu pușculița goală. I-ai oferit nu pentru că a făcut ceva, sau pentru că nu, nu pentru ca a fost ascultător sau nu ci pentru că este om.
Apoi anii au trecut, a început să crească și ai început să îl pregătești pentru viața de apoi, pentru societate. Însă în societate nu este deajuns să existe ci trebuie să muncească pentru a primi. Și pentru a simplifica relațiile sociale s-a inventat banul, unitatea de măsură a primitului și dăruitului.
La început vei folosi doar șantajul „dacă faci asta, primești asta”. Apoi ai introdus ideea „este prea scump” sau „nu merită”. Orice vrei costă, și pentru a obține vei plăti cu banii ce îi muncești. Astfel vei crea infama legătură dintre ban și dorință, astfel va ajunge să creadă că banii aduc fericirea și va munci (doar) pentru bani.
De bani este clar nevoie însă în spatele acțiunilor sale nu trebuie să șadă banul ci plăcerea personală de a te implica în ceva. Banul este o recompensă externă ce poate să te dezamăgească, însă o motivație interioară este intangibil pozitivă. Banul este colateral muncii și nu obiectivul său.
Și astfel poate ar trebui să primească pentru că există, doar pentru că este ființă umană. Tot vor trebui să spele vasele, să întindă rufele sau să facă curat, dar de le vor face sau nu alocația tot o vor primi. Îi vei învăța responsabilitate și plăcerea de a ajuta detașat de ban. Banul va fi doar un mod de manifestare personală independent de lumea exterioară, ban pe care îl pot acumula sau risca bucurându-se de succese și suferind eșecuri, la scara existenței lor încă infantile.
Fotografie de la Rakicevic Nenad de pe Pexel.
Lasă un răspuns