Doi metri pătrați de liniște

American gods – Neil Gaiman

Ce a vrut să spună autorul? Cine știe? El spune că este o călătorie în timp într-o țară în care distanța nu contează. Poate însă este doar un joc de putere, putere asociată nației americane. Este un aparent conflict între zeii vechi și zeii noi, zei ai internetului cardului de credit, televizorului.

Dacă înnvechime se aduceau ofrande de mâncare și poate sacrificiul unui animal sau om pe altar, astăzi acești zei sunt aproape dați uitării, iar cei care mai sunt încă venerați precum dumnezeul iudeu, creștin sau musulman cu greu îi acordăm o oră în ziua de sărbătoare săptămânală. Totuși noilor zei acordăm ore zilnic la volan, cu telecomanda în mână, sau la shoping, sacrificând uneori relații de prietenie, familie sau cuplu. De aceea poate părea o luptă între tradiție și noutate, între bine și rău însă este doar un joc al unui zeu vechi care era dispus să calce pe cadavre, chiar și zeiești, pentru încă un moment de glorie.

Mi-a plăcut? Nu știu căci cartea părea să fie scrisă pe genunchi, fără un fir epic clar, scrisă de dragul de a fi scrisă pe măsură ce a fost scrisă. Hm…

Carte audiata sub lectura lui George Guidall.

Monopol împotriva artiștilor

Când o ofertă pare improbabil de bună probabil chiar este. Vei vedea adesea campanii de marketing la un mare magazin alimentar, de construcții, online sau librărie. Vei bănui că acea corporație a ales să renunțe la profit pentru un produs anume pentru a aduce mai mulți clienți în magazin însă nu pentru că oferta în realitate este din partea producătorului care este obligat să renunțe la căștigul său în favoarea corporație.

Iar atunci când marea companie devine monopol reducând dramatic costurile de operare în loc să ofere micilor creatori și producători beneficii mai bune profită și mai tare crescând procentajele pe care le iau din vânzarea unui produs.

Monopolul Audible:

Smal gods – Terry Pratchett

Adesea autorii de carte se iau extrem de în serios, iar uneori ai putea pretinde că se iau în glumă. Uneori însă ești forțat de poveste, care se întâmpla într-o lume plată, lume care stă pe spatele unor elefanți ce la rândul lor stau pe spatele unei broaște țestoase ce înoată prin univers.

Această carte face parte din seria Disckworld și în mod particular este vorba despre un zeu care mai are un singur credincios. Am dat de carte dintr-un eseu video unde era vorba de cum omori în literatură un zeu. Este o carte haioasă deși adesea greu de urmărit.

Carte audiată în limba engleză sub lectura lui Nigel Planer.

Tale foundry: How to kill a god

Podcast – Epictalk

Încă o dată îmi demonstrez că fiecare etapă a vieții vine cu deschiderile sale și cu capacitatea de a desluși anumite detalii sau mesaje. Ion de Liviu Rebrean a fost o porcărie în liceu și o capodoperă la 28, la 35 Inside out a fost o animație frumoasă ca la 43 să descopăr profunzimea alegoriilor și metaforelor. Acum, după ce am terminat de un an cu terapia, sunt capabil să ascult un podcast de psihologie.

Epic Talk este un podcast între Andreea Brașovean și Gaspar Gyorgy despre relații interumane și cu oarecare referințe către terapia Imago.

În acest episod se ajunge la cele 4 etape ale unei relații de cuplu care poate ar trebui să le notez pentru a le îngtipăribmai bine un minte:
1. Îndrăgostirra romantică -ne atrage ce cunoaștem dar și ce ne lipsește
2. Proiecția – regizori în propria minte
3. Lupta pentru putere – conflict, renunțare, comunicare și multă muncă
4. Interdependență sănătoasă – iubire matura, parteneriat conștient, reîndrăgositit de persoana reală

EpicTalk – Sezonul 5 episodul 1

Scurt metraj – One day home

Vei auzi voci care spun că există dragoste la prima vedere. Vei auzi voci care spun că așa ceva nu există și că este doar un instinct sexual care va dispărea imediat ce animalul se adapă din voluptatea trupului.

Eu însă cred că există ceva. Nu înseamnă că respectiva este aleasa inimi tale sau că veți îmbătrâni împreună, ci doar că pentru o clipă în istoria universului, acel tu și acea ea vă aliniați fără cuvinte, fără explicații, fără dorințe, fără viitor sau trecut. Pentru voi există doar acea clipă și universul nu a existat vreodată, ați existat mereu doar voi.

Și da, mi s-a întâmplat și mie odată și a fost…

Animație – Inside out

Încă o dată mi-am demonstrat că totu e o chestiune de perspectivă și că sunt momente potrivite, etape din viață în care să citești o carte, să vezi un film, să mergi la terapie…
Cumva este nevoie să fi pregătit pentru a vedea anumite detalii și pentru a le înțelege.

Am văzut această animație acum vreo 7 ani după ce a fost publicat dar deși aveam 35 de ani am privit totul prin ochii copililui și nu prin ochii adultului care contemplă adopția unor copii. Atunci am văzut aventura, am văzut abilitățile tehnice și frumusețea imaginilor dar nu și complexitatea dinbspatele poveștii. Nici acum nu știu dacă am înțeles totul deci nu știu dacă are rost să eviscerez filmul. Este însă o poveste important de urmărit și analizat dacă ești părinte sau dacă te apropii de acel moment.

Trailer:
https://youtu.be/1HFv47QHWJU

Review:
https://youtu.be/vTVQtsIfoo8

Film – Fantastic beasts

Fantastic beasts este o trilogie într-o lume reală în care totuși există și magie. Trilogia este în universul Harry Potter dar se petrece cu câteva zeci de ani mai devreme însă pe partea astălaltă a Atlanticului, în New York.

De data asta povestea se petrece într-o lume a adulților și deși conține magie este despre creaturi fantastice și despre un îngrijitor ce încearcă să le înțeleagă, descopere și protejeze. Dacă primul film este ceva complet independent de toata povestea cu Harry Potter următoaree două sunt mai mult „prequel” al Harry Potter și în mod special al lui Dumbledor.

Recitind Harry Potter am descoperit toate elementele presărate încă de la primul volum când copii trebuie să aibă manualul de Creaturi Fantastice a lui Newt Scamander.

Primul film mi-a placut incredibil de mult, următoarele așa și așa dar per total o frumoasă experiență și o excelentă folosire a detaliilor neutilizate în seria originală.

Film – Arrival

Ce a fost mai întăi „pasărea phoenix sau focul?” era o întrebare din ultima carte Harry Potter. Care este începutul unui acoperis reciprocal este la fel de validă ca întrebare ca și cum ai întreba unde începe un cerc.

Aceste întrebări sunt necesare pentru că avem o perceptie liniară și nonreversibilă a timpului. Dar dacă timpul nu aer nici început, nici sfârșit și nici sens implicit?

Filmul încearca să exploreze aceastăideefiind un joc între descoperire și visare, între clarviziune și rememorare?

Harry Potter – J. K. Rowling

Vei fi auzit măcar odată, sau poate te vei fi gândit și tu, „nu a fost la fel de bun precum cartea”. Eu sigur m-am gândit. Comparația este însă la fel de ca între banane și cartofi pentru că împart aceeași culoare, între brânză și cărămidă căci împart aceeași formă.

Cartea este o poveste împărtășită prin cuvinte în timp ce filmul este o poveste împărtășită prin imagine și sunet. Ambele împărtașesc, restul fiind „traduceri” și imaginație. De aceea un film și o carte, dacă păstrează povestea, ar trebui văzute ca modalități complementare pentru a relata un sâmbure de adevăr.

Cele 7 cărți și 8 filme Harry Potter sunt exemplul perfect cartea completând cu detalii și introspecții iar filmul cu efecte vizuale și acțiune.

Harry Potter este o minunată serie despre imaginație, despre tentații și dorințe, despre putere și dreptate, este o povestea unor copii ce cresc sub ochii noștri. Este o poveste despre construirea unui caracter, dar mai mult decât toate despre prietenie, iubire și sacrificiu.

Aș putea poate descrie povestea, caracterele, efectele vizuale însă ar fi nedrept să-ți răpesc placerea de a descoperii ambele experiențe: de a viziona și citi Harry Potter.

Ce pot însă spune, dat ca am văzut și seria „Animale Fantastice” este ca J.K. Rowling a plasat mici „urme” pe care să le folosească mai târziu precum autorul unui manual, un animal fantastic, un vechi inamic.

Cartaa audiată sub lectura Ginei Georgescu.

Nu mai există bărbați

La ora de română anilizam cu mare emfază intențiile autorului, stilul, limbajul. Însă niciodată nu a întrebat „Ce trezește în voi acest text?”.

Astăzi de citesc o carte, văd un film sau ascult un podcast savurez modul în care autorul a pus totul la o laltă dar sunt preocupat de efectul pe care lucrarea îl are asupra mea, ce înțeleg și ce am de învățat din asta.

Pentru multă vreme am crezut că această melodie este sexistă căci îmi părea să promoveze valorile „tradiționale”. Acum însă cred că este mai degrabă un strigăt de ajutor pentru o specie pe cale de disparițue, bărbatul.

Dar bărbatul nu dispare datorită geneticii sau alegerii părinților de a crește fete ci pentru că bărbatul de azi nu mai este dornic sau capabil să își asume nimic. Vor să fie cocoșii dar lasă povara în spatele femeii. Nu mai există curtoazie, nu își pot asuma munci fizice că au tot felul de „bube”, restul de muncă nu îl fac căci sunt „treburi femeuești, nu poți să îți mai pui nădejdea în ei căci sunt iresponsabili și aerini, egocentruști, preocupați hedonistic de propria plăcere. Și când femeia le face pe toate dar este privită cu condescență evident că dau cu pumnul în masă, evident că vor ele titlul de bărbat căci rolul îl au de mult.

Nu îi de mirare că bărbatul ” a devenit chiuvetă”.

Suie Paprude – A fost odată

Fotografia de copertă de pe Pexel de la Karolina Grabowska.

Page 8 of 15

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén